sorinnica.ro/ce-inseamna-inteligenta-emotionala

În ultimii ani, conceptul de inteligență emoțională a devenit extrem de popular. Îl întâlnim în cărți de dezvoltare personală, în programe de leadership, în educație și în psihoterapie. Totuși, pe măsură ce termenul a intrat în limbajul comun, sensul său științific s-a diluat. Pentru unii, inteligența emoțională înseamnă să fii calm în orice situație. Pentru alții, să fii foarte empatic sau să îți exprimi emoțiile fără rețineri. În realitate, aceste definiții surprind doar fragmente ale unui construct psihologic mult mai complex.

Conceptul a fost introdus în literatura științifică de Peter Salovey și John D. Mayer, care au definit inteligența emoțională drept capacitatea de a percepe, utiliza, înțelege și gestiona emoțiile proprii și ale celorlalți în mod adaptativ. Ulterior, Daniel Goleman a popularizat conceptul, evidențiind impactul său asupra performanței profesionale, leadershipului și relațiilor interpersonale.

Este important să facem o distincție esențială: inteligența emoțională nu este opusul inteligenței cognitive și nici nu o înlocuiește. Cele două forme de funcționare psihologică sunt complementare. O persoană poate avea un coeficient intelectual foarte ridicat și, în același timp, dificultăți în gestionarea propriilor emoții sau în construirea unor relații sănătoase.

Inteligența emoțională începe cu recunoașterea emoțiilor

Primul nivel al inteligenței emoționale îl reprezintă capacitatea de a identifica cu acuratețe ceea ce simțim.

Acest lucru poate părea simplu, însă numeroase cercetări arată că mulți adulți confundă emoțiile între ele sau le reduc la câteva etichete generale precum „bine”, „rău”, „stresat” sau „nervos”. În realitate, diferența dintre dezamăgire, rușine, frustrare, vinovăție, teamă sau tristețe are implicații importante asupra modului în care vom reacționa.

Persoanele care identifică mai precis propriile emoții dezvoltă ceea ce literatura numește granularitate emoțională (emotional granularity), o abilitate asociată cu o reglare emoțională mai eficientă și un risc mai redus pentru anxietate și depresie.

Emoțiile nu trebuie controlate, ci reglate

Una dintre cele mai răspândite concepții greșite este aceea că oamenii inteligenți emoțional nu se enervează, nu plâng și nu resimt anxietate.

Cercetările demonstrează exact contrariul.

Inteligența emoțională nu presupune eliminarea emoțiilor, ci utilizarea lor adaptativă. Emoțiile reprezintă sisteme complexe de informații care semnalează nevoi, pericole, oportunități și schimbări importante din mediul nostru.

Reglarea emoțională înseamnă să putem tolera emoțiile dificile fără a reacționa impulsiv sau fără a le evita complet. De exemplu, o persoană cu inteligență emoțională nu își reprimă furia, dar nici nu o transformă într-o agresiune verbală. În schimb, încearcă să înțeleagă mesajul emoției și să răspundă într-un mod proporțional cu situația.

Empatia este doar o parte a inteligenței emoționale

Empatia ocupă un loc central în majoritatea definițiilor inteligenței emoționale, însă ea nu este suficientă.

Există persoane foarte empatice care absorb emoțiile celorlalți până la epuizare. Fără limite sănătoase și autoreglare, empatia poate conduce la suprasolicitare emoțională, în special în profesiile de ajutor.

Inteligența emoțională presupune un echilibru între înțelegerea celorlalți și protejarea propriilor resurse psihologice.

Relațiile reflectă nivelul inteligenței emoționale

O mare parte din ceea ce numim inteligență emoțională devine vizibil în relațiile apropiate.

Persoanele cu un nivel ridicat al acestei competențe tind să gestioneze conflictele într-un mod mai constructiv, ascultă activ, validează experiențele emoționale ale celorlalți și își exprimă propriile nevoi fără atac sau retragere excesivă.

Acest lucru nu înseamnă că relațiile lor sunt lipsite de conflicte. Diferența constă în modul în care conflictele sunt reparate.

John Gottman arată că stabilitatea relațiilor nu depinde de absența neînțelegerilor, ci de capacitatea partenerilor de a repara rapid rupturile emoționale și de a reveni la conectare.

Inteligența emoțională influențează sănătatea mintală

Numeroase meta-analize au arătat că nivelurile mai ridicate de inteligență emoțională sunt asociate cu:

• niveluri mai reduse de anxietate;
• simptome depresive mai puține;
• relații interpersonale mai satisfăcătoare;
• adaptare mai bună la stres;
• satisfacție profesională crescută;
• comportamente prosociale mai frecvente;
• reziliență psihologică mai ridicată.

Aceste relații sunt consistente, însă este important să precizăm că inteligența emoțională nu reprezintă o garanție împotriva dificultăților psihologice și nu înlocuiește intervențiile clinice atunci când acestea sunt necesare.

Se poate dezvolta?

Vestea bună este că da.

Spre deosebire de unele trăsături stabile de personalitate, multe componente ale inteligenței emoționale pot fi antrenate prin experiență și intervenții psihologice.

Printre strategiile susținute de cercetare se numără:

• dezvoltarea vocabularului emoțional;
• practicarea reflecției asupra propriilor reacții;
• mindfulness și conștientizarea experienței prezente;
• ascultarea activă;
• exercițiile de perspectivă socială;
• psihoterapia, atunci când dificultățile emoționale sunt persistente;
• feedback-ul interpersonal și autoreflecția.

Inteligența emoțională nu apare peste noapte și nici nu este un talent rezervat unui număr restrâns de persoane. Ea se dezvoltă prin experiențe repetate în care învățăm să ne observăm emoțiile fără a fi controlați de ele.

Un concept mai puțin spectaculos, dar mult mai util

Poate că cea mai mare neînțelegere este aceea că inteligența emoțională ar însemna să fim permanent calmi, pozitivi sau înțelegători.

În realitate, oamenii cu un nivel ridicat de inteligență emoțională trăiesc aceleași emoții ca oricine altcineva. Diferența este că le recunosc mai repede, le înțeleg mai bine și aleg răspunsuri care servesc obiectivelor lor pe termen lung, nu doar impulsurilor de moment.

Inteligența emoțională nu înseamnă perfecțiune emoțională. Înseamnă flexibilitate psihologică, autocunoaștere și capacitatea de a transforma emoțiile din obstacole în surse de informație și adaptare.

Într-o lume în care suntem încurajați să reacționăm rapid și să răspundem impulsiv, poate că una dintre cele mai valoroase competențe este tocmai aceea de a face o scurtă pauză între ceea ce simțim și ceea ce alegem să facem. În acel spațiu se află, de multe ori, adevărata inteligență emoțională.

Notă clinică

Acest material are scop exclusiv informativ și educațional și nu înlocuiește evaluarea sau intervenția unui specialist în sănătate mintală. Dificultățile persistente de reglare emoțională, impulsivitatea, conflictele relaționale repetate sau suferința psihologică semnificativă pot beneficia de evaluare și intervenție psihologică realizată de un psiholog clinician sau psihoterapeut.

Bibliografie

Bar-On, R. (2006) ‘The Bar-On model of emotional-social intelligence’, Psicothema, 18(Suppl.), pp. 13–25.

Brackett, M.A., Rivers, S.E. and Salovey, P. (2011) ‘Emotional intelligence: Implications for personal, social, academic, and workplace success’, Social and Personality Psychology Compass, 5(1), pp. 88–103.

Goleman, D. (1995) Emotional Intelligence: Why It Can Matter More Than IQ. New York: Bantam Books.

Gross, J.J. (2015) Emotion Regulation: Current Status and Future Prospects. Psychological Inquiry, 26(1), pp. 1–26.

Kashdan, T.B., Barrett, L.F. and McKnight, P.E. (2015) ‘Unpacking emotion differentiation: Transforming unpleasant experience by perceiving distinctions in negativity’, Current Directions in Psychological Science, 24(1), pp. 10–16.

Mayer, J.D., Salovey, P. and Caruso, D.R. (2016) The Ability Model of Emotional Intelligence: Principles and Updates. Emotion Review, 8(4), pp. 290–300.

Salovey, P. and Mayer, J.D. (1990) ‘Emotional Intelligence’, Imagination, Cognition and Personality, 9(3), pp. 185–211.

Zeidner, M., Matthews, G. and Roberts, R.D. (2012) What We Know about Emotional Intelligence: How It Affects Learning, Work, Relationships, and Our Mental Health. Cambridge, MA: MIT Press.