Nu ești anxios. Ești suprastimulat. Costul psihologic ascuns al unei minți care nu se mai oprește

sorinnica.ro/nu-esti-anxios-esti-suprastimulat

În ultimii ani, tot mai multe persoane ajung în cabinetul psihologului descriind simptome precum neliniște constantă, dificultăți de concentrare, iritabilitate, senzația că sunt permanent în alertă, oboseală mentală și incapacitatea de a se relaxa. De cele mai multe ori, concluzia rapidă este: „Sunt anxios”.

Totuși, realitatea psihologică este adesea mai complexă.

În multe situații, ceea ce oamenii interpretează ca anxietate poate reprezenta efectul unei suprastimulări cognitive cronice. Creierul uman nu a fost proiectat pentru fluxul continuu de informații, notificări, știri, videoclipuri, mesaje și solicitări sociale la care este expus în prezent.

Practic, mintea nu mai are ocazia să se oprească.

Dimineața începe cu verificarea telefonului. Urmează e-mailuri, rețele sociale, știri, conversații online, sarcini profesionale și o succesiune aproape neîntreruptă de stimuli. Seara, în locul recuperării psihologice, apar serialele, platformele digitale și continuarea consumului informațional.

În acest context, sistemul nervos funcționează într-o stare de activare aproape permanentă.

Din perspectivă neuropsihologică, atenția reprezintă o resursă limitată. Fiecare notificare, fiecare schimbare de context și fiecare informație nouă consumă resurse cognitive. Atunci când aceste solicitări depășesc capacitatea de procesare, apar simptome care seamănă surprinzător de mult cu anxietatea.

Persoana devine mai iritabilă. Are dificultăți de concentrare. Simte că nu se poate relaxa. Gândurile par să ruleze continuu. Somnul devine mai puțin odihnitor.

Problema este că multe dintre aceste manifestări sunt interpretate exclusiv ca vulnerabilități individuale, în timp ce rolul mediului este adesea ignorat.

Psihologia contemporană vorbește tot mai frecvent despre conceptul de încărcare cognitivă (cognitive load). Atunci când creierul procesează simultan prea multe informații, performanța, autoreglarea emoțională și capacitatea de luare a deciziilor sunt afectate.

Mai mult, expunerea constantă la conținut emoțional intens – știri negative, conflicte online, imagini alarmante sau informații despre crize și amenințări – poate menține sistemul nervos într-o stare persistentă de vigilență.

Nu este surprinzător că multe persoane descriu senzația că sunt permanent „pe fugă”, chiar și atunci când nu există un pericol real.

Un aspect deosebit de important este că suprastimularea reduce capacitatea de introspecție. Oamenii petrec atât de mult timp reacționând la stimuli externi încât pierd contactul cu propriile emoții, nevoi și experiențe interioare.

În cabinet, acest lucru se observă frecvent prin dificultatea de a răspunde la întrebări aparent simple: „Cum vă simțiți?” sau „De ce aveți nevoie în această perioadă?”.

Mintea este ocupată permanent, însă nu neapărat conectată la sine.

Din perspectivă clinică, recuperarea sănătății psihologice nu presupune întotdeauna adăugarea unor noi tehnici sau activități. Uneori presupune exact opusul: reducerea stimulării, crearea spațiului mental și recuperarea capacității de a fi prezent.

Poate că una dintre cele mai relevante întrebări ale prezentului nu este „De ce sunt atât de anxios?”, ci „Cât timp petrec zilnic fără să consum informații?”.

Într-o cultură care valorizează viteza, disponibilitatea permanentă și hiperconectarea, capacitatea de a face pauză devine un act de igienă psihologică. Poate chiar unul dintre cele mai importante pentru sănătatea mintală contemporană.

Notă clinică

Acest material are scop informativ și educațional și nu înlocuiește evaluarea realizată de un specialist. Simptome precum neliniștea persistentă, dificultățile de concentrare, tulburările de somn, iritabilitatea sau senzația constantă de suprasolicitare pot avea cauze multiple și necesită o evaluare clinică adecvată atunci când persistă sau afectează funcționarea zilnică. Dacă aceste dificultăți produc suferință semnificativă, este recomandată consultarea unui psiholog clinician sau psihoterapeut.

Bibliografie

American Psychological Association (2023) Stress in America Report. Washington, DC: APA.

Kahneman, D. (2011) Thinking, Fast and Slow. New York: Farrar, Straus and Giroux.

Ophir, E., Nass, C. and Wagner, A.D. (2009) ‘Cognitive control in media multitaskers’, Proceedings of the National Academy of Sciences, 106(37), pp. 15583–15587.

Rosen, L.D. (2023) The Distracted Mind: Ancient Brains in a High-Tech World. Cambridge, MA: MIT Press.

Sweller, J., Ayres, P. and Kalyuga, S. (2019) Cognitive Load Theory. Cham: Springer.

World Health Organization (2022) World Mental Health Report: Transforming Mental Health for All. Geneva: WHO.